Take care of your body. It`s the only place you have to live. – Jim Rohn
……………………………..
Ce înseamnă să fii prezent în propriul corp? Cum te poți deconecta de la el? Cum te poți reconecta la nevoile lui?
Uneori, cea mai mare provocare personală cred că este conectarea cu propriul corp. Cultivarea clipei de acum, antrenarea stării de prezență pentru a rămâne cât mai mult în deplină conștiință.
Obișnuiesc foarte des să intru pe pilot automat și să mă deconectez de la propriul corp și de la nevoile lui. Nu îmi amintesc când am început să fac asta prima dată, dar am devenit conștientă de aceste episoade încă din copilărie, când întrebam în stânga și în dreapta pe cei din jur, dacă și ei pățesc asta. Nu am văzut aceste ieșiri ca pe un obstacol, până când am realizat că ele reprezentau o fugă, o evadare a prezentului. Un anestezic pentru emoțiile pe care nu le puteam procesa și alegeam să fug de ele. Am construit un mecanism de apărare pe care l-am masterat destul de bine, astfel încât la orice semnal pe care îl consideram un pericol cât de mic, mă expulzam.
În timp, toate aceste emoții neprocesate au dus la înmagazinarea lor în corp, iar plecările au condus la o deconectare totală cu nevoile corpului meu, pe care nu il mai auzeam. De aceea, de multe ori mă hrăneam ori mult prea puțin, ori prea mult, făceam sport agresiv și excesiv sau aveam perioade când eram sedentară. Fluctuând astfel, de la o extremă la alta, chiar și în perioade scurte de timp, au dus la tot felul de dereglări.
Am învățat să iau decizii de complezență, să acționez doar din modul safe mode și să îmi reprim dorințele/părerile pentru a nu deranja sau supăra și aceste limite/constrângeri auto-impuse, deveneau butonul de iesire din prezent. Era mult mai ușor de gestionat astfel, orice situație. Eram fata cea bună, pe care credeam că toți și-o doresc ca prietenă, soră, fiică, iubită etc.
Datorită multor seminarii și practici de terapii alternative, am învățat să mă întâlnesc cu emoțiile de care fugeam, să mă regăsesc și să explorez până la adevaratul Eu.
Am devenit tot mai conștientă de aceste plecari și de tiparele mentale care mă îngrădeau și am început să recunosc stări și senzații care duc la deconectarea mea. Cu alte cuvinte, am realizat ca mecanismul de apărare format, puțin câte puțin mă făcea să dispar de tot.
Mi-am pus ca scop dorința de a mă bucura de viața și tot ceea ce aleg să experimentez liber.
Am hotărât ca singura mea motivație zilnică să fie aceea să învăț să fiu Eu si atat, cea autentică, curajoasă și prezentă, conectată cu adevărul.
Abia din acest punct pot face deciziile corecte pentru mine. Abia după ce învăț cine sunt, voi știi că nu am de ce să mai fug. Pentru ca eu sunt propriul suveran.
Am mai pornit călătorii către mine, de fapt, e un drum care nu s-a oprit niciodată, doar că de fiecare dată descopeream câte un alt strat, uneori mă împotmoleam, alteori o luam la fugă. De data aceasta, am ales să o iau ușor, căci îmi doresc tare mult să mă bucur de experiență și nu doar să ajung la rezultatul dorit. Să învăt să mă conectez cu mine, să restabilesc comunicarea cu corpul meu și să îi respect nevoile și să îmi redobândesc puterea personală.
Mai jos vă las o listă de activități pe care le practic pentru a fi să prezentă în corp sau a mă readuce în clipa prezentă, de cele mai mult ori cu succes și reprezintă și un boost de bucurie.
- Dans Mindfulness – Dansul constient, când ești atent la fiecare mișcare a corpului tău, îți găsești ritmul propriu și printr-o serie de exerciții și mișcări somatice corpul tău se trezește la viață (scuturat, palpat corpul).
Dansez de când mă știu, mă exprim foarte bine prin dans, iubesc muzica și iubesc să comunic așa, însă nu o făceam conștient. ( În Târgoviște am gășit o echipă minunată de oameni care fac asta organizat și profesional, însă dacă nu ai astfel de variante, o poți face și tu acasă, asa cum simți)
- Desenul/Pictura Intuitivă- Nu ai nevoie nici de talent nici de prea multe materiale de pictură. Ingredientul important este permisivitatea ta de a te juca pe o coală de hârtie fără reguli. Dacă ai nevoie de indicații gasești mai multe aici.
- Jurnal- Pentru o cunoaștere mai bună a lumii interioare eu folosesc notatul zilnic a emoțiilor resimțite. Astfel, învăț să le recunosc și să le eliberez, nu mai fug de ele și pot întelege ce efecte pot lăsa în mine. Ba mai mult, scrisul în jurnal e ca o bătaie pe umăr pe care mi-o dau, în semn de –sunt aici cu tine. ( pentru că îmi era dificil să am mereu o agendă cu mine, am învățat să țin acest jurnal direct pe whatsapp către mine, astfel, puteam nota la cald).
- Plimbarea conștientă în natură – Fie că aleg să merg în parc cu prietena mea și să dam ture de lac, fie că ies în grădină desculță, o fac cât mai conștient fiind atentă la mișcările mele și la ce senzații produc ele în corp.
- Post It catre mine – Draga Eu,– consider că reprezintă cea mai frumoasă practică. Tonul conversației setat la persoana a III-a face să îmi vorbesc cu multă blândețe și recunoșțintă decât o face vocea din cap. Și am descoperit că îmi sunt chiar o bună prietenă.
Dragă Eu,
Te-ai descurcat minunat cu limitele personale impuse astăzi. Sunt tare mândra de tine și de parcursul tău. Știu că nu ți-a fost ușor, dar ia uite cât de bine îți este acum în suflet. - Spusul Adevărului în permanență, fără menajamente și fără cosmetizări.
Ceea ce spui este exact ceea ce gândești? Faci acel lucru pentru că într-adevăr ți-l dorești? Faci această alegere pentru că vrei sau pentru că te simți constrânsă? – pentru o persoană care încerca să facă tuturor pe plac, triggerul reprezintă fix ocolirea propriului adevăr (propriilor păreri, propriilor alegeri), deoarece asta duce direct la anularea mea ca ființă. - Alte practici care mă ajută la starea de prezență: Cântatul, Meditația conștientă, Aducerea frecvenței recunoștinței pentru orice experimentez la momentul prezent, întrebari de consult: ce simți? ce miroși? ce observi? ce texturi simți când atingi hainele, obiectele din jur? etc.
Practic, orice resursă poate fi transformată într-o activitate de prezență în corp, chiar și simpla respirație, mai ales simpla respirație…iar din experiență vă zic de asemenea, că niciuna din cele de mai sus nu va funcționa, dacă nu se va liniști întâi mintea, căci sunt o practicantă și a auto-sabotajului. 🙂
Cu alte cuvinte, cheia este la noi…sau în noi!
Și ca încheiere o să las un fragment găsit întâmplător astăzi, care a răsunat tare frumos în interiorul meu.
